Si inocenti, si paranormali

Nu egzista viața de după moarte, aloo. “Viața ta de apoi” este trăită de next generațiile de didiloi, cu aceeași minte, același suflet, același corp ca și tine, dar cu gândiri și simțiri din ce în ce mai complexe or mai fine-volialine și, în fine, cu amintirile strict personale, locale & temporare, care mă deosebesc pe “mine” de “orișicine”. Omuleții individuali sunt implacabil trecători, frățioare, întrucât sunt hypostaze pline de sunete, de culori, de gusturi, de mirosuri și de alte particularizante umori ale Omului din hypernor, singurul care nu c-ar fi veșnic nemuritor, dar e muult mai încet trecător, iar când îl va ajunge și pe el “moartea a doua”, reshpective a Speciei sale, Omul va-nceta a mai fi vârful Săgeții Timpului și-al Evoluției Suitoare (de la Alfa Male la Samânța Bigbangatoare) și se va așeza la locu-i cuvenit pe Spirala Germinatoare, lansându-l la înaintare pe alt Eon, mult mai în stare. Vreti să-i ziceți "supraom" Fiului de Om ? N-aveți decât, dar vă avertizez ca ista nu va fi un Bonhome, aloo ► Dacă însă  sunteți copii la minte sau la cojonacele învigorătoare ori cucoane hiisterizate de mithrele cam rar vizitate de-a voincilor solie încorajatoare or băbuțe încuiate ca o scoică de fată mare, credeți ce vreți, distinși naivi & superstițioase surioare… oops